Samson

Autor: Nicolae Moldoveanu | Album: Cantarile Harului - Volumul 1 | 1959 - 1964 (Cantari din temnita) | Tematica: Evanghelizare
Adaugata in 01/12/2005

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 10/10 X

Media 10 din 4 voturi

Referințe

Judecatorii 16:4-21

Judecatorii 16:4 După aceea, a iubit pe o femeie în valea Sorec. Ea se numea Dalila.
Judecatorii 16:5 Domnitorii filistenilor s-au suit la ea şi i-au zis: „Înduplecă-l şi află de unde-i vine puterea lui cea mare şi cum am putea să-l biruim, ca să-l legăm şi să-l slăbim, şi-ţi vom da fiecare câte o mie o sută de sicli de argint.”
Judecatorii 16:6 Dalila a zis lui Samson: „Spune-mi, te rog, de unde-ţi vine puterea ta cea mare şi cu ce ar trebui să fii legat ca să fii biruit.”
Judecatorii 16:7 Samson i-a zis: „Dacă aş fi legat cu şapte funii noi, care să nu fie uscate încă, aş slăbi şi aş fi ca orice alt om.”
Judecatorii 16:8 Domnitorii filistenilor au adus Dalilei şapte funii noi, neuscate încă. Şi ea l-a legat cu funiile acestea.
Judecatorii 16:9 Iar nişte oameni stăteau la pândă la ea, într-o odaie. Ea i-a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!” Şi el a rupt funiile cum se rupe o aţă de câlţi când se atinge de foc. Şi, astfel, n-au ştiut de unde-i venea puterea.
Judecatorii 16:10 Dalila a zis lui Samson: „Vezi, ţi-ai bătut joc de mine, mi-ai spus minciuni. Acum, te rog, arată-mi cu ce trebuie să fii legat.”
Judecatorii 16:11 El i-a zis: „Dacă aş fi legat cu funii noi, care să nu fi fost întrebuinţate niciodată, aş slăbi şi aş fi ca orice alt om.”
Judecatorii 16:12 Dalila a luat nişte funii noi şi l-a legat cu ele. Apoi i-a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!” Iar nişte oameni stăteau la pândă într-o odaie. Şi el a rupt funiile de la braţe ca pe o aţă.
Judecatorii 16:13 Dalila a zis lui Samson: „Până acum ţi-ai bătut joc de mine şi mi-ai spus minciuni. Spune-mi cu ce trebuie să fii legat.” El i-a zis: „N-ai decât să împleteşti cele şapte şuviţe de păr din capul meu în urzeala ţesăturii.”
Judecatorii 16:14 Şi ea le-a pironit cu un cui de lemn în pământ. Apoi i-a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!” Şi el s-a trezit din somn şi a smuls cuiul de lemn din pământ cu urzeală cu tot.
Judecatorii 16:15 Ea i-a zis: „Cum poţi spune: ‘Te iubesc!’, când inima ta nu este cu mine? Iată că de trei ori ţi-ai bătut joc de mine şi nu mi-ai spus de unde-ţi vine puterea ta cea mare.”
Judecatorii 16:16 Fiindcă ea îl necăjea şi-l chinuia în fiecare zi cu stăruinţele ei, sufletul i s-a umplut de o nelinişte de moarte,
Judecatorii 16:17 şi-a deschis toată inima faţă de ea şi i-a zis: „Briciul n-a trecut peste capul meu, pentru că sunt închinat Domnului din pântecele maicii mele. Dacă aş fi ras, puterea m-ar părăsi, aş slăbi şi aş fi ca orice alt om.”
Judecatorii 16:18 Dalila, văzând că îşi deschisese toată inima faţă de ea, a trimis să cheme pe domnitorii filistenilor şi a pus să le spună: „Suiţi-vă de data aceasta, căci mi-a deschis toată inima lui.” Şi domnitorii filistenilor s-au suit la ea şi au adus argintul în mâini.
Judecatorii 16:19 Ea l-a adormit pe genunchii ei. Şi, chemând un om, a ras cele şapte şuviţe de pe capul lui Samson şi a început astfel să-l slăbească. El şi-a pierdut puterea.
Judecatorii 16:20 Atunci, ea a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!” Şi el s-a trezit din somn şi a zis: „Voi face ca şi mai înainte şi mă voi scutura.” Nu ştia că Domnul Se depărtase de el.
Judecatorii 16:21 Filistenii l-au apucat şi i-au scos ochii; l-au coborât la Gaza şi l-au legat cu nişte lanţuri de aramă. El învârtea la râşniţă în temniţă.

Strofă 1

Samson când a fost biruit de păcat,
Dalila tăiatu-i-a părul,
C-atunci legământul cel sfânt şi-a călcat
Şi-atunci şi-a trădat Adevărul.

Refren 1

Atuncea vrăjmaşii l-au prins şi i-au scos
Şi ochii - plătindu-şi desfrâul
La râşniţa lor, într-o temniţă, jos,
L-au pus să le macine grâul! :/

Strofă 2

Când drumul credinţei prin har nu ţi-e drept,
Când ochii-ţi privesc într-o parte,
Dalilele lumii te-apucă la piept,
Şi viaţa ţi-o-împing înspre moarte.

Refren 2

Te leagă cu funii mai strâns de pământ,
Tăindu-ţi puterea cea sfântă,
Şi calci în picioare un sfânt legământ,
Căci false iubiri te încântă!

Strofă 3

Vrăjmaşii te-apucă şi ochii ţi-i scot
Să nu poţi vedea niciodată
Frumos Adevărul cu cerul lui tot,
Din Țara-n lumina îmbrăcată!

Refren 3

La râşniţa lor te silesc să-nvârteşti
Să macini sămânţa minciunii,
Mai crunt te apăsă, când tu oboseşti
N-au milă de tine niciunii.

Strofă 4

Pieri-vei cu ei în lumescul palat,
Când ora cea sfântă-o să vie,
De nu-L chemi pe Domnul cel Sfânt şi-ndurat,
Căci vremea de har e târzie!

Refren 4

O, Doamne, păzeşte-mă Tu să nu fiu
Cuprins de-o Dalilă vicleană,
Iar drumul credinţei, mai drept să mi-l ţii,
Nălţându-Ți doar Ţie Osană! :/

1 / 1 ▲

1. Samson când a fost biruit de păcat,
Dalila tăiatu-i-a părul,
C-atunci legământul cel sfânt şi-a călcat
Şi-atunci şi-a trădat Adevărul.

R1: Atuncea vrăjmaşii l-au prins şi i-au scos
Şi ochii - plătindu-şi desfrâul
La râşniţa lor, într-o temniţă, jos,
L-au pus să le macine grâul! :/

2. Când drumul credinţei prin har nu ţi-e drept,
Când ochii-ţi privesc într-o parte,
Dalilele lumii te-apucă la piept,
Şi viaţa ţi-o-împing înspre moarte.

R2: Te leagă cu funii mai strâns de pământ,
Tăindu-ţi puterea cea sfântă,
Şi calci în picioare un sfânt legământ,
Căci false iubiri te încântă!

3. Vrăjmaşii te-apucă şi ochii ţi-i scot
Să nu poţi vedea niciodată
Frumos Adevărul cu cerul lui tot,
Din Țara-n lumina îmbrăcată!

R3: La râşniţa lor te silesc să-nvârteşti
Să macini sămânţa minciunii,
Mai crunt te apăsă, când tu oboseşti
N-au milă de tine niciunii.

4. Pieri-vei cu ei în lumescul palat,
Când ora cea sfântă-o să vie,
De nu-L chemi pe Domnul cel Sfânt şi-ndurat,
Căci vremea de har e târzie!

R4: O, Doamne, păzeşte-mă Tu să nu fiu
Cuprins de-o Dalilă vicleană,
Iar drumul credinţei, mai drept să mi-l ţii,
Nălţându-Ți doar Ţie Osană! :/

I: Cântările Harului, volumul 1, cântarea 145